04 aprilie, 2010

N-am venit sa cerem...


Este ora 1 noaptea (sau duminica dimineata). Nu voi scrie mult. Vreau doar sa spun ca... imi pare rau! Imi pare rau pentru enorm de multe greseli pe care le-am facut de-a lungul timpului si regret tot mai mult ca am ranit, candva, cred, diverse personaje, voluntar sau involuntar.
Cand eram mic, mergeam mereu la Biserica, cu toata familia. Mi-a trecut, de mult... si cred ca-mi pare rau.
Pe vremuri parca... ma rugam mai din suflet!
M-a prins miezul noptii inchinandu-ma in fata televizorului... si m-a durut putin ... nu stiu de ce... sau stiu! Nu am vrut sa merg la Biserica de Inviere pentru ca urasc galagia monstruoasa pe care o fac toti idiotii mersi acolo pentru a... ei stiu de ce. (Na ca iar pacatuiesc, judecand aproapele :D ).
Pana acum cativa ani obisnuiam sa ma impartasesc si sa ma spovedesc... din comoditate n-am mai facut nici asta... nici post n-am mai tinut, nici macar o zi!
Am incercat sa vad in spatele sticlei televizorului, in spatele multimii, in spatele cantarilor ortodoxe, in spatele preotilor si m-am rugat... cred... sau poate doar am spus aceasi "poezie" pe care o mai spun din cand in cand...
Cert este ca ma simt putin mai usor.
In noaptea asta nu mai iau masa cu ai mei, pentru ca ACUM am propria MEA familie... si sunt foarte multumit de asta! Si ma rog Lui Dumnezeu sa-mi dea putere si intelepciune sa am grija de EA si de EA cea mica, mereu. Si sper ca El, Iisus Hristos, care a murit si a inviat pentru noi toti, sa ne lumineze calea tuturor si sa ne ierte pe noi toti, caci sigur avem o carca de tampenii facute la activ, care ne apasa, din cand in cand, umerii!
Dupa un "Doamne'ajuta" si un semn al Crucii facut cu diferite ocazii, de sute de ori mi-a scapat cate o injuratura sau mi-am aprins imediat dup-aia cate o tigara... si-mi pare rau pentru asta si sper sa nu o mai fac... la fel de des!
Nu mai scriu nimic acum... pentru ca nu mai stiu a scrie.
Un gand bun, pentru voi toti!

Imi aduc aminte de o cantare superba ( cred ca era colind :) ) "... n-am venit sa cerem, am venit sa dam!"

Hristos a inviat! ,
pentru mine,
pentru EA,
pentru familiile noastre,
pentru cunoscutii nostrii
si pentru toti ceilalti oameni care fug de nebuni in aceste cateva secunde pe care le avem de trait pe-aici, pe-aceste meleaguri!

Iarta-ma, Doamne!

As vrea sa incerc sa nu mai gresesc!

As vrea....

Un comentariu:

  1. Dap, e colind! A fost laitmotivul iernii mele: "Larg deschideti poarta, sufletelor toate, n-am venit sa cerem ce-am venit sa dam. Dalbe si iar dalbe flori adevarate lalalalala"

    RăspundețiȘtergere