Despre noaptile care-au fost...si vor mai fi

Ieri noapte mi-a fost frica. Pt a nu stiu cata oara in viata mea , mi-a fost frica. De intuneric. De lucruri anormale legate de fantome, de oameni morti, de obiectele care scot zgomot cand e liniste. Aveam febra, nu doar de la raceala ci si de la grijile care nu ma lasa sa dorm niciodata mai devreme de doua noaptea. Simteam ca ard tot, dar totusi EA s-a speriat ca sunt palid. M-a mancat in fund in timul serii sa beau un pahar de vin alb (nu stiu de ce, pt ca eu unul il prefer pe cel rosu, insotit daca se poate, de o tigara de foi, mica si subtire... asa cum n-am mai avut parte de mult...de pe vremea cand mergeam amandoi in Fifi...ah, Fifi - crasma ideala daca ai chef sa faci pe boemul). L-am dat inapoi... nu la magazin, la buda.

Am fost intr-o stare in care nu mi-am imaginat ca o sa fiu vreodata. Camera nu mai era camera cu care m-am obisnuit deja de 5 luni, patul era din fier si eu eram subiectul de discutie al celor prezenti in sala. Ii auzeam spunand ca o sa ma curat. Am inceput sa transpir in ultimul hal. M-am speriat si mai tare. Mi-am impus sa casc ochii si sa privesc in camera, sa constientizez ca sunt acolo, in siguranta, langa EA. Am reusit pt cateva secunde, am vazut-o cum se uita la inceputul unui film, apoi un gand, nu stiu ce fel de gand, unul stupid oricum, m-a trimis inapoi in lumea aia atat de abstracta.

M-am vazut conducand prin tara, prin satele noastre cu oameni batrani, care isi intorceau capul dupa mine in timp ce treceam. Le faceam fotografii si ei imi spuneau fiecare pe rand, povestea si tristetea lor. Fiecare avea cate un copil, fugit in lume. M-am hotarat, voi duce la bun sfarsit anul asta cartea pe care vreau s-o public. Apoi am avut impresia ca, undeva, deasupra mea, napustindu-se spre mine, vad animale cu coarne...oameni animale cu coarne. Am zis “Doamne’ajuta” si de data asta chiar am crezut in ce-am spus. Mi-am impus sa ma vad in alta parte, undeva unde e soare, unde pot sa urlu daca am chef. N-am urlat. Nu urlu nici acum. Mi-am mai revenit. Ma bucur ca nu imi mai aduc aminte ce am visat, dar stiu ca am rugat-o pe EA sa stea treaza cu mine pana la 07.00 dimineata. A stat, desi ii cadeau ochii in gura, pt ca ma iubeste. Iti multumesc iubita. Si pt ca ai ramas treaza cu mine si pt ca acum ma lasi sa scriu si tu gatesti !